Autor:
Ziarul Financiar
Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureşan propune o serie de măsuri pentru piaţa muncii, fiscalitate, investiţii şi piaţa de capital, printre care revenirea TVA la 19% atunci când situaţia bugetară o va permite, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat şi flexibilizarea muncii cu timp parţial.
Documentul porneşte de la obiectivul de a avea „mai mulţi oameni care muncesc, mai puţine stimulente pentru nemuncă”, prin intrarea mai rapidă pe piaţa muncii, ieşirea mai târzie din activitate şi adaptarea regulilor de muncă la economia actuală.
În zona pensiilor, programul prevede eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care pensionările au loc prea rapid, precum şi interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin deblocarea proiectului de lege aflat în Parlament şi adoptat deja de Senat.
Pe partea fiscală, programul prevede scăderea TVA la 19% „de îndată ce România îşi va permite”, menţinerea cotei unice şi eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, IMCA, de la 1 ianuarie 2027, fără amânare.
Tot în domeniul TVA, este propusă o singură extindere, pentru 12 luni, până la 31 iulie 2027, a termenului pentru aplicarea cotei de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025. Programul precizează că nu vor exista prelungiri ulterioare.
Pentru piaţa muncii, documentul propune stimularea mobilităţii forţei de muncă între zonele cu şomaj şi cele cu deficit de personal, revizuirea Legii dialogului social şi a contractelor colective de muncă ce prevăd „drepturi exagerate”, precum şi flexibilizarea muncii cu timp parţial şi a muncii sezoniere, cu contribuţii proporţionale cu venitul efectiv.
Programul mai prevede reformarea ajutoarelor sociale prin retragerea graduală a acestora odată cu angajarea şi condiţionarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau la programe de formare.
Guvernul ar urma să continue şi subvenţia pentru tinerii NEET, program european finanţat până în 2029. Angajatorii primesc 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare tânăr cu vârsta între 16 şi 30 de ani, înregistrat ca şomer la ANOFM, cu obligaţia de a menţine raportul de muncă pentru cel puţin 18 luni.
Programul îşi asumă păstrarea măsurii şi în următorul exerciţiu financiar european, precum şi extinderea, prin instrumentele existente, a subvenţiei la angajare pentru absolvenţii de studii tehnice încadraţi ca juniori în industria IT în primele 12 luni. Ţinta este de 5.000 de juniori integraţi anual până în 2030.
Învăţământul dual şi ucenicia ar urma să fie extinse, cu facilităţi pentru companiile care formează şi angajează, iar finanţarea programelor de formare profesională pentru companii ar urma să fie legată de rezultatul efectiv, respectiv angajarea şi menţinerea oamenilor în muncă.
O altă măsură vizează revenirea mai rapidă a părinţilor pe piaţa muncii, inclusiv prin dezvoltarea creşelor şi a programului prelungit.
Persoanele care au dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă după primele şase luni de la naşterea copilului ar urma să poată primi în continuare indemnizaţia, concomitent cu veniturile salariale. Potrivit programului, măsura urmăreşte să încurajeze revenirea părinţilor la muncă fără pierderea beneficiilor acordate pentru creşterea copilului.
Pentru copii este propus şi „Contul Viitorului”, un mecanism prin care părinţii vor putea deschide, în primul an de viaţă al copilului, un cont de economii şi investiţii pe numele acestuia, cu facilităţile fiscale prevăzute de Legea Conturilor de Economii şi Investiţii, care ar urma să se aplice din 2027.
Programul include şi sprijin pentru chirie destinat studenţilor care lucrează, verificarea calităţii de angajat urmând să se facă prin contribuţiile aferente salariului plătite la bugetul de stat.
În domeniul protecţiei sociale, documentul propune criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, iar combaterea muncii la negru ar urma să se facă prin controale bazate pe analiza de risc.
Pe partea de debirocratizare, programul introduce principiul „o singură raportare către stat”, potrivit căruia instituţiile publice nu vor mai putea solicita companiilor informaţii care se află deja în posesia altei instituţii.
Pentru fiecare obligaţie administrativă nouă ar urma să fie eliminate două obligaţii existente, cu un cost administrativ cel puţin echivalent. Raportările semestriale ar urma să fie eliminate, iar timpul necesar conformării fiscale ar trebui redus cu 25% până în 2028.
Investiţiile productive ar urma să fie susţinute prin amortizare accelerată şi deduceri pentru investiţii în tehnologie, automatizare, digitalizare şi eficienţă energetică. Programul propune şi un ghişeu unic şi termene maxime pentru avizele şi autorizaţiile necesare investiţiilor.
Pentru industrie, documentul prevede facilitarea investiţiilor companiilor în producţie proprie de energie, stocare şi eficienţă energetică.
Programul include şi un pachet de sprijin pentru HoReCa, construit în jurul primei pentru turismul incoming, unui OMD naţional care să coordoneze promovarea turistică şi integrarea reţelei de OMD-uri, digitalizării fişei de cazare şi adaptării legislaţiei pentru închirierile pe termen scurt.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare ar urma să devină un instrument pentru mobilizarea capitalului privat şi dezvoltarea proiectelor în parteneriat public-privat, cu o conducere selectată competitiv până la 31 martie 2027. Sprijinul public ar urma să se mute de la granturi către garanţii şi credite.
Prin BID sunt prevăzute şi instrumente de capital de risc şi co-investiţie alături de capitalul privat pentru companiile aflate în creştere, cu prioritate pentru sectorul tehnologic.
Pe piaţa de capital, programul propune eliminarea barierelor de acces semnalate de MSCI, cu obiectivul obţinerii statutului de piaţă emergentă, precum şi listarea unor pachete minoritare la companiile de stat, fără pierderea controlului strategic.
Pentru companiile private româneşti, documentul urmăreşte diversificarea surselor de finanţare dincolo de creditul bancar prin susţinerea listărilor, reducerea costurilor administrative pentru dobândirea calităţii de emitent la Bursa de Valori Bucureşti, dezvoltarea unei pieţe de creştere pentru IMM-uri şi menţinerea sprijinului din fonduri europene pentru pregătirea companiilor pentru listare.
Programul propune, de asemenea, dezvoltarea industriei fondurilor de investiţii printr-o legislaţie orientată mai mult către investiţiile în companiile româneşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Grăbiţi formarea unui guvern! Cresc costurile de finanţare, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să împrumute cel puţin încă 5 miliarde de euro de pe pieţele externe
Bursă. Finanţe personale. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecţia din ultima lună
Liberty Galaţi coboară la un preţ minim de 182 mil. euro pentru vânzare. Pe lista investitorilor interesaţi intră chinezii de la Risun, alături de UMB, Jindal şi Metinvest
Dan Şucu, Mobexpert, la lansarea Infinity Nord: Trăim acum înainte de toate o criză de încredere. Anii de acum seamănă cu perioada 2013-2015, dar şi atunci cine a investit a câştigat
Sibiul are industrie germană, dar nu are şcoli ca în Germania. Şcoala într-un singur schimb rămâne un obiectiv dificil: 17.191 de elevi din 21 de şcoli din judeţul Sibiu învaţă în două schimburi
CEC Bank pentru afaceri româneşti. Gigi Nacev, Tempini România, design interior premium: Piaţa din România este extrem de matură pe fondul crizelor prin care a trecut. Avem turbulenţe în aer, dar avionul merge mai departe
Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile
Redport şi Mobexpert au demarat lucrările la Infinity Nord, proiectul de 1.200 de locuinţe de lângă Petrom City, cu prima fază prevândută în proporţie de peste 50%. „În perioadele mai puţin clare, proiectele bune devin şi mai bune“
Cum stă România cu marjele de câştig ale băncilor faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia. Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era în România de 1,31 pp în iulie 2026, în timp ce în Cehia marja era de 1,87 pp, în Ungaria era 3,13 pp şi în Polonia era 3,27 pp.
Dezindustrializare sau doar reechilibrare în Ungaria? Investiţiile industriale uriaşe din timpul premierului Viktor Orban încep să producă şi să contribuie la economie, în timp ce uzine mai mici din diverse sectoare se închid din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de cerere
Cum arată Bursa de la Bucureşti pe harta burselor din Europa Centrală şi de Est: România are doar 18 companii cu o capitalizare mai mare de 500 mil. euro, faţă de 56 la Varşovia şi 35 la Viena. Hidroelectrica, OMV Petrom şi Romgaz fac jumătate din piaţă, o concentrare mai mare decât în Polonia sau Grecia, dar sub cea de la Budapesta şi Praga
Bursă. Neptun Deep şi deprecierea leului împing bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru 2026 la aproape 10 mld. lei, cu 11% peste nivelul aprobat de acţionari în aprilie
ZF Piaţa de capital 2026, vineri: BET e cu 14% sub maxim, dar rulajul zilnic a crescut cu 15%. Cum pot companiile transforma interesul investitorilor în bani pentru dezvoltare?
Cât se câştigă în vârful companiilor de stat: aproape 15.000 de euro net pe lună pentru cel mai bine plătit executiv. Mai mult de 100 de oameni cumulează cel puţin două funcţii
Via Transilvanica Business Fest. Cum creăm o punte stabilă între stat şi privat: statul creează nervura copacului, mediul privat aduce frunzele. Ambii parteneri au nevoie de predictibilitate, corectitudine şi asumarea deciziilor
Angela Manolache, KPMG Consulting: Suntem expuşi la o serie de riscuri din cauza inteligenţei artificiale, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să încetinim, ci că trebuie să construim securitatea odată cu adopţia
ZF Agropower. Cum poate deveni goji o cultură de masă în România şi un motor la export: există piaţa, există produsele, există cererea, trebuie să ne facem cunoscuţi
Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale: zece concluzii. Ziarul Financiar va publica luni 28 septembrie a treia ediţie a anuarului Top 100 companii antreprenoriale.
Business sportiv. Sonia Butuc, unul dintre sportivii care au apărut în rubrica Pariul ZF pe viitorii campioni, intră în top 1000 ITF Pro la nivel mondial
Business sportiv. Super Technologies, susţinută de Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, devine partener strategic al organizaţiei Atlantic Council din SUA şi partener fondator al platformei Power of Sports
Urmează conferinţa ZF Health & Pharma, 28 şi 29 septembrie. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, vine la conferinţa ZF Health & Pharma
ZF Private Health. Reţeaua VitaPlus, cu 25 de clinici în Dolj şi Olt, accelerează extinderea şi deschide două clinici noi, un laborator şi investeşte în imagistică. Compania a pariat pe un spital în Craiova cu 20 de paturi pe spitalizare continuă şi a ajuns la 10 în mai multe sate şi comune din Dolj şi Olt.
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist bursier: Revenirea bursei depinde de trei criterii – reducerea primei de risc, rezultate bune pentru companii în T3 şi intrări constante de bani