Autor:
Ilinca Oniciuc
O folosim tot mai des, dar încă nu ştim mereu când să mai facem diferenţa. Inteligenţa artificială este deja parte din rutina a 7 din 10 români, arată studiul AI Adoption Report România 2026, realizat de MKOR, pe un eşantion de 1.000 de persoane. În acelaşi timp, peste 50% dintre respondenţi au confundat un text generat de AI cu unul scris de o persoană. Există, astfel, un paradox: tehnologia se răspândeşte tot mai rapid, dar capacitatea de a o recunoaşte rămâne în urmă.
Inteligenţa artificială nu mai este doar o tehnologie pe care românii o testează din curiozitate, ci una pe care au început să o includă în rutina lor atunci când îşi doresc să se informeze. Cei mai mulţi români, mai exact 83% dintre ei, folosesc AI în timpul liber, în timp ce circa 58% îl folosesc chiar şi în timpul programului de lucru, conform datelor studiului
ChatGPT este cel mai cunoscut instrument AI de către români: aproximativ 98% dintre participanţii la studiul realizat de MKOR spun că au auzit de el. Pe următoarele locuri se clasează Gemini, cu o notorietate de 79%, şi Claude, cunoscut de aproximativ 37% dintre respondenţi.
Pentru cei care nu folosesc AI, principalul motiv ţine de preferinţa pentru factorul uman: jumătate dintre respondenţii aceluiaşi studiu preferă să se descurce singuri sau să discute cu oameni. Alţii nu văd încă un motiv concret să încerce tehnologia, iar 25% o consideră periculoasă pentru societatea în care ne aflăm.
Totuşi, vârsta face diferenţa când vine vorba despre utilizarea AI. Dacă 39% dintre generaţia Baby Boomers folosesc deja inteligenţa artificială, proporţia urcă la 66% în rândul Generaţiei X şi la 72% în rândul Millennials. Cel mai ridicat nivel de utilizare se înregistrează la Generaţia Z, unde aproape 90% dintre respondenţi folosesc deja AI.
Dar cât de uşor recunoaştem, de fapt, un text scris de AI? În cadrul studiului AI Adoption Report România 2026, participanţii au fost puşi în faţa a două texte şi li s-a cerut să îl identifice pe cel scris de un om. Aproximativ 52% au ales greşit, atribuind inteligenţei umane un text generat de AI. Doar 48% au identificat corect autorul. Practic, deşi AI-ul este tot mai prezent în viaţa de zi cu zi, recunoaşterea conţinutului generat de acesta rămâne adesea o provocare.
Acceptarea AI-ului în vieţile oamenilor depinde mult de context. În domeniul sănătăţii, românii sunt cei mai sensibili la lipsa de transparenţă: 32% dintre ei s-ar simţi trădaţi dacă ar afla că explicaţiile pentru analizele medicale au fost generate de AI. Aceeaşi reticenţă apare şi în relaţia cu psihologii sau serviciile bancare, unde aproape 30% nu acceptă interacţiunea cu un AI prezentat drept om. În schimb, pentru 15% dintre români, faptul că interacţionează cu un AI şi nu ştiu acest aspect, nu reprezintă o problemă, atâta timp cât treaba este bine realizată, arată studiul.
„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuţie despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluţie simplă pentru a-şi păstra clienţii: spun direct când folosesc un asistent virtual", a declarat Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR, o agenţie de cercetare de piaţă B2B, din Bucureşti.
Faptul că cei mai mulţi acceptă inteligenţa artificială în vieţile lor, nu înseamnă automat şi încredere necondiţionată. Oamenii folosesc AI-ul, însă vor să ştie când îl întâlnesc, mai ales atunci când scopul este unul personal.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels