UE și-a consolidat legăturile energetice cu SUA, încercând în același timp să-și reducă expunerea la șocurile geopolitice. Cu toate acestea, planurile SUA de a limita exporturile de motorină scot la iveală cât de repede dependența comercială poate deveni o vulnerabilitate strategică, scrie Euronews. Pentru România, ar însemna o creştere a preţului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, citată de Agerpres.
O interdicție a Statelor Unite privind exporturile de motorină nu ar lăsa neapărat benzinăriile din Europa goale peste noapte, dar ar putea determina creșterea prețurilor, forțând guvernele europene să recurgă la o nouă rundă de intervenții de urgență, tocmai în momentul în care gospodăriile, fermierii și transportatorii resimt efectele crizei energetice mai ample.
Perspectiva ca Washingtonul să păstreze acei barili pe teritoriul propriu este deosebit de incomodă pentru Bruxelles, care a recunoscut dependența blocului comunitar de motorina din SUA după ce a renunțat la energia rusă. Comisia a declarat că problema este discutată cu țările UE și cu industria.
Uniunea se confruntă deja cu o penurie de combustibil după ce războiul cu Iranul a perturbat aprovizionarea din Orientul Mijlociu, în timp ce Rusia a restricționat, de asemenea, exporturile de motorină.
Între timp, prețurile europene la motorină s-au dublat de la începutul anului și erau cu aproximativ 38% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut la jumătatea lunii septembrie, în timp ce rafinăriile din întreaga lume funcționează aproape la capacitate maximă.
Analiștii susțin că o eventuală interdicție din partea SUA ar elimina o sursă crucială de aprovizionare de pe o piață globală deja extrem de restrânsă.
„Pentru Europa, efectul imediat îl reprezintă prețurile mai mari. Europa de Nord-Vest ar trebui să ofere prețuri mai mari pentru a atrage încărcături de înlocuire și ar intra în competiție cu țările din zona mediteraneană, America Latină și Africa de Vest pentru același stoc limitat de barili”, a declarat pentru Euronews Zameer Yusof, analist în domeniul energiei la platforma de informații de piață Kpler.
UE a devenit mult mai dependentă de motorina din SUA de când a pierdut aprovizionarea din Rusia. SUA au furnizat aproximativ 180.000 de barili pe zi (b/d) din totalul de aproximativ 580.000 b/d de importuri de motorină din afara UE înregistrate în acest an — aproximativ 32%, în creștere față de 17% în 2025.
Dependența este și mai evidentă în Europa de Nord-Vest, unde livrările din SUA reprezintă aproximativ 200.000 b/d din totalul de 350.000 b/d provenite din afara regiunii — aproximativ 57%, comparativ cu 37% anul trecut, potrivit cifrelor Kpler.
Această concentrare înseamnă că o interdicție parțială a exporturilor din SUA ar putea avea în continuare un impact considerabil asupra prețurilor.
Cu toate acestea, eliminarea a 30 % din aprovizionarea din SUA nu ar însemna neapărat o creștere cu 30% a prețurilor la motorină în Europa, sau cu o fracțiune corespunzătoare, susține Kpler. Cumpărătorii ar fi obligați să concureze agresiv pentru barilii de înlocuire, ceea ce ar putea determina o creștere bruscă a prețurilor.
În cadrul UE, Franța pare să fie țara cea mai vulnerabilă. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că interdicția propusă ar fi „catastrofală”. Țara se îndreaptă către alegeri în 2027, iar criza energetică alimentează retorica de extremă dreaptă.
Înainte ca administrația Trump să promoveze o interdicție privind motorina, liderul francez a solicitat Comisiei să relaxeze temporar specificațiile privind combustibilul, astfel încât rafinăriile europene să poată produce mai multă motorină și combustibil pentru avioane. De asemenea, el a îndemnat Bruxelles-ul să coordoneze o a doua eliberare a rezervelor de petrol de urgență.
O interdicție de export din partea SUA ar întări acest argument: dacă Europa nu poate conta pe combustibilul rafinat importat, trebuie să obțină o producție mai mare din propriile rafinării. Cu toate acestea, rafinăriile europene nu pot produce peste noapte sute de mii de barili suplimentari.
Parisul a importat în acest an aproximativ 63.000 de barili pe zi de motorină din SUA, ceea ce reprezintă circa 36% din importurile sale de motorină. Dependența sa este agravată de închiderea rafinăriilor de la Grandpuits și Donges, ceea ce lasă țara cu un deficit structural de motorină, a avertizat Kpler.
Marea Britanie este, de asemenea, puternic expusă, importând aproximativ 50.000 de barili pe zi din SUA, adică 26% din importurile sale de motorină, a precizat Kpler. Închiderea rafinăriei Grangemouth a sporit dependența țării de importuri.
Cu toate acestea, există un factor de protecție. Motorina se numără printre produsele petroliere cu cele mai mari stocuri din Europa, ceea ce înseamnă că stocurile ar putea absorbi cel puțin o parte dintr-o întrerupere inițială. Acest lucru ar putea preveni o penurie imediată, deși nu ar elimina presiunea asupra prețurilor dacă interdicția ar dura.
Piețele din sudul Europei beneficiază de o protecție ceva mai mare datorită rafinăriilor interne și celor din zona mediteraneană. Italia importă doar aproximativ 4% din motorină din SUA, în timp ce Spania importă aproximativ 19%. Portugalia este practic neexpusă. Rafinăriile spaniole din Cartagena, Bilbao și Huelva constituie un important tampon de aprovizionare internă.
Problema mai gravă este ce se va întâmpla după epuizarea stocurilor inițiale. Europa nu poate înlocui pur și simplu motorina americană cu un alt furnizor important.
„India este singurul substitut credibil, dar disponibilitatea sa pentru export a fost afectată drastic”, a spus Yusof.
Exporturile indiene au scăzut deja drastic — de la aproximativ 582.000 b/d anul trecut la 352.000 b/d în acest an. Livrările de motorină indiană către Europa au scăzut și mai dramatic, de la aproximativ 163.000 b/d la aproximativ 50.000 b/d.
Rafinăriile indiene obțin, în schimb, profituri mai mari în Africa de Est și Asia de Sud-Est, în timp ce întrebările privind țițeiul rusesc utilizat în unele rafinării indiene complică și ele comerțul european.
Nici China și Coreea de Sud nu pot acoperi în mod realist acest deficit. Livrările lor de motorină către Europa în acest an au fost nesemnificative — aproximativ 1.000 b/d din China și 2.000 b/d din Coreea de Sud.
China se confruntă cu restricții ale UE privind produsele fabricate din țiței rusesc, în timp ce exporturile Coreei de Sud sunt blocate de contracte încheiate pe piețele asiatice, iar disponibilitatea sa generală pentru export a scăzut.
Episodul motorinei scoate la iveală o slăbiciune mai profundă a strategiei energetice a Europei, crede Euronews.
Situația dificilă actuală a UE ridică întrebări cu privire la necesitatea ca blocul comunitar să dispună de stocuri strategice mai mari de combustibili rafinați, de o capacitate europeană de rafinare mai rezilientă și de mecanisme mai solide pentru coordonarea aprovizionării cu combustibil în timpul unei crize.
Între timp, propunerea de interdicție a motorinei din partea SUA pare să fie determinată, în parte, de presiuni politice interne. Prețurile motorinei din SUA se ridică la aproape 7 dolari pe galon, ceea ce exercită presiune asupra administrației Trump pentru a demonstra că ia măsuri în privința costului vieții înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a sondat rafinăriile cu privire la o restricție voluntară a exporturilor, ca alternativă la o interdicție generală de 90 de zile.
Un raport al Fundației pentru Cercetare în Politica Energetică (EPRF) a susținut că o interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar avea probabil un efect contrar, întrucât rafinăriile funcționează deja la capacitate maximă și nu pot produce mai mult fără o capacitate suplimentară.
„Tăiate de piețele de export, rafinăriile de pe Coasta Golfului s-ar confrunta cu umplerea depozitelor și scăderea marjelor de profit, iar multe dintre ele și-ar reduce producția pentru a recupera lucrările de întreținere amânate în timpul crizei. Deoarece benzina și motorina sunt produse împreună, rezultatul ar fi o cantitate mai mică de benzină, motorină și combustibil pentru avioane, precum și prețuri mai mari la pompă”, se arată în raportul EPRF.
O eventuală interdicţie a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creştere a preţului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze şi rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială şi nici o scumpire deja produsă, scrie Agerpres."Într-un scenariu de interdicţie completă menţinută câteva luni, estimam o scumpire suplimentară a motorinei la pompă de aproximativ 0,10-0,25 euro/litru în Europa, faţă de situaţia în care SUA continuă să exporte, independent de evoluţiile crescătoare ale ţiţeiului/motorinei din alte cauze (blocarea Strâmtorii Hormus, blocarea Bab el-Mandeb, reducerea capacităţii de rafinare a Rusiei). Conform analizelor AEI, pentru România, scenariul central presupune o creştere a cotaţiei angro cu 15-35 dolari/baril, un curs rotunjit de 4,5 lei/dolar şi transmiterea costului în preţul cu TVA. Calculul dă aproximativ 0,51-1,20 lei/litru. Sunt ipoteze şi rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială şi nici o scumpire deja produsă", menţionează Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, într-o analiză transmisă sâmbătă AGERPRES.Potrivit acestuia, există decizii luate la Washington ale căror costuri ajung, în câteva săptămâni, pe bonul unui şofer din România iar o eventuală interdicţie a exporturilor americane de motorină ar fi una dintre ele. "Măsura este, deocamdată, o propunere, nu o decizie adoptată. Dar ar fi o greşeală să aşteptăm anunţul oficial înainte să înţelegem dimensiunea riscului", susţine Chisăliţă.SUA exportă către întreaga lume aproximativ 1,4-1,6 milioane de barili pe zi de distilate petroliere, categorie formată în principal din motorină. Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), citată în analiza AEI, exporturile au fost de 1,56 milioane barili pe zi în trimestrul II 2026. În iunie, cea mai recentă lună pentru care erau disponibile date AIE, au fost de 1,432 milioane barili pe zi.Totodată, cererea mondială de diesel este de ordinul a 30 de milioane de barili pe zi, astfel că exporturile americane reprezintă aproximativ 5% din cererea mondială."Pare puţin doar dacă ignorăm cum funcţionează o piaţă tensionată: preţul este decis de ultimii barili disponibili, de cei pentru care importatorii trebuie să concureze. AIE arată că motorina este deja punctul vulnerabil al pieţei petroliere, în condiţiile pierderilor de ofertă din Orientul Mijlociu şi Rusia şi ale presiunii asupra rafinăriilor. Europa este expusă direct. Livrările americane către continent au coborât de la circa 540.000 barili pe zi la începutul lui august la circa 350.000 barili pe zi spre sfârşitul lunii. Importurile europene totale de motorină fuseseră de aproximativ 1,56 milioane barili pe zi în iulie. Dacă raportăm cele 350.000 de barili la această bază, obţinem aproximativ 22%. Este o comparaţie orientativă între perioade diferite, nu o cotă oficială a SUA în importurile Europei din septembrie. Dacă rotunjim importurile la 1,5 milioane barili pe zi, rezultatul aritmetic este circa 23%", se arată în analiza menţionată.Necesarul Uniunii Europene este de ordinul a 4,3 milioane barili pe zi, calculat din consumul anual de gas/diesel oil raportat de Eurostat pentru 2024. Cele 350.000 de barili pe zi reprezintă, raportate la acest consum, aproximativ 8%. AEI precizează, în context, că livrările sunt raportate pentru Europa, în timp ce baza de consum priveşte UE-27, iar datele provin din perioade diferite. Cifra de 8% arată ordinul de mărime al expunerii, nu dependenţa exactă a UE în septembrie 2026, susţine sursa citată.În aceste condiţii, Chisăliţă consideră că o interdicţie americană nu ar însemna că fiecare litru care pleacă acum din SUA spre Europa dispare definitiv din consum. Comercianţii ar căuta alte surse, iar rafinăriile ar încerca să răspundă însă nu se ştie la ce preţ. "Când mai mulţi cumpărători licitează pentru aceleaşi cargouri, factura creşte înainte să apară o penurie la pompă", a explicat preşedintele AEI.Potrivit documentului citat, la 26 septembrie 2026, motorina standard se situa în jurul a 10,95-11,05 lei/litru, în funcţie de sursa de monitorizare şi de staţie."Din acest punct, 11,50 lei/litru înseamnă încă aproximativ 55 de bani. Dacă ar fi anunţată acum o interdicţie totală şi cotaţiile europene ar reacţiona, acest prag ar putea fi atins în circa una până la două săptămâni. Pragul de 12,20 lei/litru cere o creştere de aproximativ 1,25 lei şi ar putea fi atins în trei până la şase săptămâni, dar numai dacă restricţia persistă, oferta alternativă rămâne insuficientă şi majorarea angro ajunge la pompă. Al doilea prag nu este inevitabil. Interdicţia poate scumpi şi ţiţeiul. Dar ea ar lovi direct piaţa motorinei", se mai arată în analiza citată.Brent ar putea urca din cauza altor crize, dar rafinăriile americane ar putea, dimpotrivă, să cumpere mai puţin ţiţei dacă reduc producţia destinată exportului. Tocmai de aceea preţul motorinei poate creşte puternic chiar fără o creştere comparabilă a ţiţeiului, mai arată organizaţia."România nu poate controla decizia Statelor Unite. Poate însă refuza să fie luată prin surprindere. Guvernul ar trebuie să afle ce volume şi ce rute de aprovizionare sunt disponibile, în ce condiţii pot fi folosite stocurile şi cum vor fi protejate transportul de marfă, agricultura şi serviciile esenţiale dacă preţul continuă să urce. Aşteptarea pasivă nu este o politică energetică. Riscul nu este că mâine dispare motorina din benzinării. Riscul este ca Europa să găsească motorină doar plătind tot mai mult pentru ea, iar economia României să se confrunte cu a treisprezecea criză din Policriza în care este, să primească încă un şoc de cost. Dacă interdicţia rămâne doar o propunere, nu există un termen justificat pentru pragurile de 11,50 sau 12,20 lei din cauza ei. Dacă devine realitate, timpul de reacţie se va măsura în săptămâni, nu în ani", arată Dumitru Chisăliţă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News