O firmă din Moscova folosește companii fantomă și criptomonede pentru a spăla bani, precum și o aplicație personalizată pentru a falsifica documentele comerciale, cu scopul de a ajuta Rusia să ocolească restricțiile financiare drastice, scrie New York Times.
Povestea de fațadă era simplă.
Compania de Comerț a Republicii Kârgâzstan, o entitate guvernamentală oficială, a plătit 1 milion de dolari pentru un transport în vrac de covorașe auto, soluții de lustruit pentru caroserie, ochelari de protecție și frânghie.
În realitate, banii erau destinați unor piese pentru drone care au contribuit la alimentarea mașinii de război a Rusiei.
Schema de la începutul anului trecut a fost unul dintre miile de cazuri de eludare a sancțiunilor orchestrate de A7, o firmă de servicii financiare cu sediul la Moscova, ale cărei documente interne au fost divulgate online de hackeri la sfârșitul anului trecut.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, Rusia a fost în mare măsură exclusă din sistemul financiar global. Instituțiilor financiare ale țării li se interzice utilizarea dolarului, iar majoritatea băncilor internaționale au încetat să mai proceseze plățile pentru companiile rusești. Măsura a avut scopul de a face extrem de dificilă achiziționarea de bunuri de consum și militare din străinătate.
Însă A7 a găsit o modalitate fiabilă de a ocoli restricțiile, gestionând o rețea tot mai extinsă de companii fantomă pentru a spăla fonduri și a coordona plăți internaționale în numele întreprinderilor rusești, arată documentele.
Pe lângă aceste documente, o analiză a ziarului „New York Times” privind software-ul intern folosit pentru falsificarea tranzacțiilor, interviuri cu angajați actuali și foști, precum și baze de date cu tranzacții comerciale și alte înregistrări neprezentate anterior oferă prima imagine detaliată a modului în care Moscova eludează pe scară largă bariera financiară ridicată de Occident.
Compania ajută întreprinderile rusești să trimită bani în străinătate, adesea prin intermediul unor companii fantomă pe care le-a înființat în Asia, Africa și în alte zone ale lumii și care nu au alt scop decât acela de a masca achizițiile de bunuri.
Aceasta utilizează criptomonede pentru a schimba ruble și alte valute în dolari și euro, în moduri care ascund originea banilor.
A creat chiar și o aplicație personalizată, bazată pe inteligența artificială avansată a OpenAI, pentru a falsifica înregistrările comerciale în scopul de a înșela băncile și autoritățile de reglementare.
Numai în primele patru luni ale anului 2025, perioada detaliată în documentele scurse, A7 a intermediat tranzacții interzise în valoare de peste 500 de milioane de dolari în numele unor întreprinderi și persoane fizice ruse. Din această sumă, peste 130 de milioane de dolari au fost destinați produselor care ar putea fi utilizate de baza militar-industrială a Rusiei, conform analizei efectuate de „The Times”.
Aceasta este o afacere în plină expansiune pentru A7 și influentul său proprietar, Ilan Shor, un oligarh israelian de origine moldovenească despre care trei oficiali ai serviciilor de informații occidentale afirmă că raportează direct Kremlinului.
Documentele scurse, care au fost dezvăluite în iunie de Open Source Center, un think tank britanic specializat în informații, nu au specificat suma totală de bani sau bunuri gestionate de A7. Centrul de studii a estimat că zeci de miliarde de dolari au trecut prin rețeaua A7. Financial Times, citând scurgerea de informații și alte documente, a scris luni că A7 a înregistrat tranzacții de aproape 7 miliarde de dolari. Compania a declarat într-un comunicat de presă din acest an că a gestionat o cincime din comerțul exterior anual al Rusiei, echivalentul a 130 de miliarde de dolari.
A7 nu a răspuns la o solicitare detaliată de comentarii.
Sancțiunile occidentale au crescut costul efortului de război al Rusiei în Ucraina, dar au dat naștere și unor scheme din ce în ce mai sofisticate de eludare a acestora, a afirmat Elina Ribakova, directoarea programului de afaceri internaționale de la Școala de Economie din Kiev.
„Am creat un monstru”, a spus ea referindu-se la A7 și la eludarea sancțiunilor de către Rusia.
Șor a înființat compania în 2024 cu scopul de a „dezvolta comerțul exterior” și de a stimula economia internă a Rusiei, sfidând sancțiunile occidentale, potrivit unui comunicat de presă în limba rusă.
Pe măsură ce și-a extins prezența, A7 avea nevoie de un cap de pod în sistemul financiar global. L-a găsit în Kârgâzstan, fosta republică sovietică din Asia Centrală.
Documentele nu au dezvăluit în ce măsură oficialii sau băncile din Kârgâzstan erau la curent cu operațiunile A7, dar documentele arată că oficiali influenți aveau legături strânse cu compania și cu Șor. Înregistrările de plăți obținute de The Times arată că societățile-paravan ale A7 au deschis 6 conturi la bănci din Kârgâzstan, gestionând peste 100 de milioane de dolari și renminbi chinezești.
Până în prezent, eforturile occidentale de a opri activitățile A7 care încalcă sancțiunile au fost sporadice.
De la începutul anului 2025, Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite au luat în vizor unele companii și persoane fizice legate de firmă, precum și criptomoneda ancorată la rublă pe care aceasta o controlează.
Însă operațiunea este concepută să fie rezistentă.
Sub presiunea națiunilor occidentale, Kârgâzstanul a închis în acest an anumite elemente ale rețelei A7, inclusiv Trading Company.
Kârgâzstanul tratează cu seriozitate utilizarea abuzivă a sistemului său financiar, a declarat săptămâna aceasta Bakyt Sydykov, ministrul economiei și comerțului al țării. Țara a întreprins măsuri concrete pentru a combate eludarea sancțiunilor, inclusiv numirea unui reprezentant special care să coordoneze politica la nivelul întregului guvern, a adăugat acesta.
La scurt timp după închiderea unor elemente ale rețelei sale, A7 a apelat la companii fantomă și filiale din Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Mongolia și alte țări, potrivit documentelor interne, analizelor site-urilor web și registrelor de înregistrare a societăților comerciale. The Times a identificat 71 de companii fantomă din întreaga lume care au legături cu A7.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei, au apărut și au fost blocate de Occident nenumărate scheme punctuale menite să obțină materiale pentru efortul de război al Rusiei. A7 reprezintă o evoluție, consolidând operațiuni disparate, a declarat Zach Tvarozna, autorul principal al unui raport din iunie despre companie, realizat pentru Open Source Center.
Multe dintre plățile efectuate prin A7 vizează bunuri de uz curent: carne de vită congelată din Uruguay, corpuri de iluminat din Italia, jucării pentru copii din China. A7 a fost folosit frecvent pentru a plăti vacanțe extravagante: chitanțele arată sume de peste 2 milioane de dolari plătite unei agenții de turism din Maldive, o destinație populară pentru ruși.
Alte achiziții, însă, au vizat bunuri a căror vânzare către Rusia a fost restricționată de Statele Unite, deoarece acestea au atât utilizări civile, cât și militare. Xi’an Heavy Equipment and Technology Company, un producător chinez de utilaje industriale deținut de stat, a primit peste 30 de plăți de la A7, în valoare totală de peste 27 de milioane de dolari, la sfârșitul anului 2024 și începutul anului 2025, pentru echipamente de producție a oțelului care ar putea contribui la fabricarea obuzelor de artilerie și a blindajelor pentru vehicule, a descoperit The Times.
Aproape 1 milion de dolari de la o companie-paravan rusă au ajuns la Insight Global Technology, o companie din Hong Kong care comercializează servere Nvidia pentru dezvoltarea inteligenței artificiale — tehnologie pe care țările occidentale au încercat să o restricționeze în Rusia. Iar aproape 4 milioane de dolari au ajuns la Walksnail, un producător chinez de componente radio și video pentru drone utilizate pe frontul din Ucraina.
Xi’an Heavy Equipment, Insight Global Technology și Walksnail nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
A7 „nu are probleme deosebite în a transfera fonduri oriunde în lume”, a declarat Șor într-un interviu acordat luna aceasta ziarului rus Kommersant. Anul trecut, el a afirmat că a obținut „satisfacție personală” din eludarea sancțiunilor.
Înainte de a fonda A7, Șor era probabil cel mai cunoscut ca fiind creierul condamnat pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Moldovei în 2014. Scandalul, cunoscut în Moldova drept „furtul secolului”, a dus la exilul său.
Acum locuiește în Rusia împreună cu cei doi copii mici ai săi și cu soția sa, Sara Șor, cântăreața pop și influencerița de pe rețelele sociale cunoscută sub numele de Jasmin. Fotografiile de pe Instagram documentează o viață plină de petreceri fastuoase și vacanțe de lux, inclusiv recente excursii la schi în Alpi și un sejur la Waldorf Astoria Maldives.
Potrivit a trei oficiali ai serviciilor de informații occidentale, Șor îi raportează lui Serghei V. Kirienko, un membru al administrației președintelui Vladimir V. Putin care supraveghează operațiunile de influență în fostele republici sovietice, printre care se numără Moldova și Kârgâzstanul.
Șor și soția sa au fost supuși unor sancțiuni din partea SUA în 2022 pentru colaborarea cu serviciile de securitate ruse în vederea interferării în alegerile din Moldova, dar aceste restricții nu au reușit să-l încetinească prea mult. În 2024, guvernul rus a canalizat sute de milioane de dolari prin intermediul unei organizații non-profit, unde Șor este director, pentru a plăti moldovenii să voteze împotriva aderării la Uniunea Europeană în cadrul unui referendum. (Efortul a eșuat; Moldova a votat în favoarea aderării la blocul comunitar.)
În Kârgâzstan, influența lui șor a crescut pe măsură ce restricțiile economice au apropiat Rusia de această țară. Rusia a ajuns să depindă de Kârgâzstan pentru importul de mărfuri supuse restricțiilor, în timp ce Kârgâzstanul a profitat de pe urma acestui comerț.
După invazia Ucrainei, profiturile băncilor din Kârgâzstan au crescut vertiginos la 354 de milioane de dolari în 2024, de la 42 de milioane de dolari în 2021, potrivit datelor guvernamentale. În aceeași perioadă, livrările de la întreprinderile chineze și europene către Kârgâzstan au crescut de la aproximativ 8 miliarde de dolari la aproape 23 de miliarde de dolari, arată datele Organizației Națiunilor Unite.
Experții au concluzionat că multe dintre aceste transporturi au ajuns, în cele din urmă, în Rusia. Creșterea a fost prea mare și prea bruscă pentru a reflecta cererea reală din interiorul Kârgâzstanului, a scris Robin Brooks, economist la Brookings Institution, într-un articol din 2024. El a estimat că Kârgâzstanul, o țară cu doar șapte milioane de locuitori, era doar un punct de tranzit pentru mărfurile care se îndreptau spre Rusia.
În septembrie al acelui an, Șor a înființat A7 împreună cu Promsvyazbank, o bancă rusă de stat legată de armată. Cu mai puțin de două săptămâni înainte, ministrul economiei din Kârgâzstan de la acea vreme, Daniyar Amangeldiev, care era implicat și în organizația non-profit legată de campania de influență din Moldova, a contribuit la înființarea Companiei Comerciale a Republicii Kârgâzstan. Fiind o entitate de stat, aceasta a fost creată pentru a „monitoriza tranzacțiile comerciale și financiare” și pentru a „reduce riscurile de eludare a sancțiunilor și de plăți ilegale”.
Însă, după cum arată documentele, încă de la început, Compania Comercială a avut efectul opus.
În câteva săptămâni, administratorii de sistem ai lui Șor discutau despre cum să instaleze propriul software pe site-ul oficial al Kârgâzstanului și să-l folosească pentru a procesa comenzi, conform înregistrărilor de chat ale A7.
În câteva luni, A7 genera facturi falsificate care făceau ca livrările de bunuri sensibile destinate Rusiei să pară achiziții de rutină pentru Kârgâzstan.
„Compania Comercială a Republicii Kârgâzstan a fost înființată pentru a reglementa și a spori transparența operațiunilor de comerț exterior”, a declarat Amangeldiev într-un comunicat. „Din câte știu, înființarea sa nu a avut legătură cu interesele A7 sau ale lui Ilan Șor.”
Un exemplu elocvent este achiziția de anul trecut a unor echipamente electronice americane de ultimă generație, esențiale pentru construirea sistemelor de război electronic.
Cumpărătorul a fost VPK Techno Systems, un distribuitor cu sediul în Moscova care și-a promovat public legăturile cu importante companii rusești din domeniul apărării.
Vânzătorul a fost Ceyuan Electronic Technology Company, un furnizor chinez care, conform înregistrărilor comerciale, expedia în mod regulat echipamente electronice sensibile către Rusia.
Facturile și înregistrările comerciale sunt „firimiturile de pâine pe care guvernele le folosesc pentru a urmări transporturile către Rusia”, a declarat Nick Grothaus, vicepreședinte de cercetare la Kharon, o firmă specializată în date comerciale și analize. Băncile și distribuitorii din întreaga lume au întrerupt legăturile comerciale cu Rusia deoarece „există întotdeauna posibilitatea ca astfel de produse să ajungă pe linia frontului”, a spus el.
Pe 10 martie 2025, VPK a trimis companiei A7 o factură în valoare de aproape 46.000 de dolari pentru senzori de măsurare a semnalului — componente electronice avansate cu aplicații industriale și militare, care se numără printre cele mai sensibile bunuri pe care Statele Unite au încercat să le țină departe de Rusia.
Datele de autentificare găsite în aplicația A7 nu sunt utilizate în prezent, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI, adăugând că compania nu permite accesul la tehnologia sa din Rusia.
Strategia a funcționat: banca lui Ceyuan nu a ridicat nicio problemă de conformitate, potrivit unui document care a confirmat tranzacția.
A7 a procesat achiziții suplimentare în valoare de 300.000 de dolari de la furnizorul chinez. The Times a analizat peste 4.000 de tranzacții bancare similare din 40 de conturi diferite legate de companiile fantomă ale A7. În cele cinci luni acoperite de documente, firma a reușit să efectueze plăți de la societățile fantomă către bănci din peste 80 de țări.
Ceyuan și VPK nu au răspuns la solicitarea de comentarii.
Societățile fantomă care maschează plățile rezolvă doar jumătate din problema A7. Pentru a cumpăra bunuri din străinătate, A7 are nevoie și de valută străină, pe care sancțiunile americane și europene au făcut-o mai greu de obținut pentru companiile rusești.
Însă A7 a găsit o modalitate de a accesa o parte din sursele rămase de venituri în valută generate de companii rusești reale, potrivit înregistrărilor contabile interne și documentelor A7, precum și unei persoane familiarizate cu această inițiativă.
Pentru a stabiliza piețele energetice, multe țări, inclusiv membre ale Uniunii Europene și ale NATO, au continuat să cumpere energie și materiale nucleare din Rusia. Gazprom, gigantul energetic rus, încă vinde către mai multe țări occidentale, generând plăți în diverse valute.
Aceste exporturi creează oportunități pentru intermediari de a deturna bani, a afirmat Craig Kennedy, cercetător asociat la Centrul Davis pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Harvard. Companiile rusești au adesea angajați care „se hrănesc cu mici sume din fluxurile de bani la care pot pune mâna”, a spus Kennedy.
Un document intern al A7 prezintă schematic una dintre aceste încercări de a deturna sume mici din încasările rusești provenite din vânzările de gaze offshore. În acest caz, încasările din unele vânzări ale Gazprom, în dirhami, au fost direcționate către A7 prin intermediul unei filiale, în loc să fie returnate în conturile Gazprom din Rusia.
Gazprom nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Documentele arată că aproape 400 de milioane de dirhami, aproximativ 100 de milioane de dolari, au fost depuși în tranșe regulate în primele cinci săptămâni ale anului 2025 în conturi de la First Abu Dhabi Bank aparținând unor companii fantomă ale A7 din Emiratele Arabe Unite.
Fondurile offshore au fost apoi convertite în alte valute și în Tether, o criptomonedă ancorată la dolarul american, ceea ce le-ar permite clienților A7 să efectueze achiziții fără restricții legate de sancțiuni. În ianuarie 2025, companiile au convertit mai mult de jumătate din depozite în dolari, euro și Tether.
Cel puțin două companii din Emiratele Arabe Unite erau legate de A7, potrivit înregistrărilor analizate de The Times. Companiile au fost înregistrate de Shaheem Musthafa, un angajat din Dubai al Evocargo, o companie rusă de transport rutier autonom care face afaceri cu Gazprom, conform analizelor criminalistice digitale, înregistrărilor corporative și comunicatelor de presă. Companiile se ocupau de plăți în numele A7.
Evocargo și Musthafa nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Într-o declarație, First Abu Dhabi a afirmat că nu comentează chestiuni specifice, dar menține „standarde solide de guvernanță și conformitate în toate jurisdicțiile în care își desfășoară activitatea”.
În timpul administrației Biden, Departamentul Trezoreriei a făcut din combaterea eludării sancțiunilor un element central al eforturilor sale de a pedepsi Rusia. Departamentul a impus mii de sancțiuni suplimentare, vizând companii și rețele concepute pentru a transfera bani ocolind restricțiile financiare.
Presiunea a dispărut în mare parte. De când președintele Trump a revenit la putere, administrația a eliminat mai multe restricții decât a adăugat, potrivit unei analize a datelor Trezoreriei realizate de The Times.
Acest lucru a îngreunat eforturile băncilor de a depista activitățile ilicite, în parte deoarece pot apărea noi actori și organizații fără ca informații actualizate să fie disponibile. Companiile fantomă A7, de exemplu, au facilitat plăți către companii care aveau conturi la marile bănci americane și europene, a constatat The Times.
„Activitatea unei companii poate trece neobservată sau, chiar și după ce este descoperită, pur și simplu își închid contul și trec la unul nou”, a declarat Claire O’Neill McCleskey, consultantă în domeniul sancțiunilor și fostă funcționară a Departamentului Trezoreriei.
O purtătoare de cuvânt a Trezoreriei a declarat că, sub administrația Trump, departamentul a luat măsuri semnificative pentru a împiedica capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul, inclusiv impunerea de sancțiuni asupra celor mai mari două companii petroliere ale țării și asupra A7.
Documentele interne arată că A7 dispune de o echipă dedicată creării de noi companii fantomă atunci când apar probleme operaționale. Printre noile companii-paravan se numără Teracoretrade, din Qatar, specializată în utilaje industriale de ultimă generație. Vaydora, un angrosist cu activitate generală, are sediul în Kârgâzstan. Nuvotra, din Bahrain, activează în principal în sectorul petrolier și al gazelor naturale.
Teracoretrade, Vaydora și Nuvotra nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Această capacitate de a absorbi un șoc și de a se reorganiza în altă parte este atât de esențială pentru ADN-ul A7, încât compania a transformat-o într-un simbol.
Mascota sa este o „nevaliașka”, o jucărie pentru copii care se redresează de fiecare dată când este împinsă, echivalentul unui Hopa-Mitică. „Nevaliașka simbolizează faptul că, indiferent în ce direcție încearcă diverse restricții să ne împingă, compania rămâne stabilă”, a declarat A7 unei reviste rusești de lifestyle în iunie.