Autor:
Ziarul Financiar
Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic faţă de deficitul de 86,36 miliarde de lei înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025. În termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus cu aproximativ 31%.
Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% în primele opt luni ale anului 2025 la 2,89% în perioada similară din 2026, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire de aproximativ 1,62 puncte procentuale.
Evoluţia reflectă menţinerea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condiţiile în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, într-un ritm semnificativ superior celui al cheltuielilor totale, care au avansat cu 4,2%.
Veniturile totale au crescut cu aproape 48 miliarde de lei faţă de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile au avansat cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.
„Execuţia bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală şi faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanţarea din fonduri europene şi PNRR continuă să susţină economia şi proiectele de dezvoltare ale României. Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului şi al unui spaţiu fiscal limitat, dar şi al factorilor externi care pot influenţa evoluţia economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă şi menţinerea investiţiilor esenţiale sunt condiţii obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale“, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanţelor.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creştere cu 11,4%, respectiv cu aproape 48 miliarde de lei, faţă de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.
Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creştere cu 14,3% faţă de primele opt luni ale anului precedent.
Un aport important a provenit din încasările din TVA, care au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul înregistrat în perioada ianuarie–august 2025.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creştere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, marcând un avans de 9,1%.
Contribuţiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2025.
În acelaşi timp, impozitele şi taxele pe proprietate au înregistrat o creştere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.
Sumele primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 37,7% faţă de primele opt luni ale anului precedent.
CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creştere nominală cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
În acelaşi timp, raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au însumat 109,04 mld lei, în scădere cu 4,26 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creştere cu 7,1% faţă de perioada similară din anul precedent.
Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, faţă de primele opt luni din 2025. Ponderea acestora în PIB a ajuns la aproximativ 2%.
Evoluţia cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală şi reducerea necesarului de finanţare fiind esenţiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 166,87 mld lei în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 236,64 mil lei.
În ceea ce priveşte finanţarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susţinute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanţările europene din perioadele de programare 2014–2020 şi 2021–2027, subvenţiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare şi componenta de granturi a PNRR.
Investiţiile susţinute din fonduri europene au înregistrat o creştere semnificativă. Plăţile pentru proiectele finanţate prin cadrul financiar 2021–2027 şi prin PNRR, atât din granturi, cât şi din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie a compensat scăderea investiţiilor finanţate din fonduri naţionale, influenţată de nivelul excepţional al plăţilor efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligaţii restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România şi cheltuieli în domeniul apărării.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în creştere cu 25,1 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv de la 71,95 mld lei la 97,05 mld lei, din care 69,2% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027.
Datele execuţiei bugetare la opt luni indică astfel continuarea ajustării deficitului bugetar, concomitent cu o creştere semnificativă a veniturilor şi cu menţinerea finanţării proiectelor din fonduri europene şi PNRR.
Reducerea deficitului cu aproape 27 miliarde de lei faţă de perioada similară din 2025 şi diminuarea acestuia de la 4,51% la 2,89% din PIB reprezintă principalii indicatori ai procesului de consolidare fiscal-bugetară în primele opt luni ale anului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Grăbiţi formarea unui guvern! Cresc costurile de finanţare, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să împrumute cel puţin încă 5 miliarde de euro de pe pieţele externe
Bursă. Finanţe personale. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecţia din ultima lună
Liberty Galaţi coboară la un preţ minim de 182 mil. euro pentru vânzare. Pe lista investitorilor interesaţi intră chinezii de la Risun, alături de UMB, Jindal şi Metinvest
Dan Şucu, Mobexpert, la lansarea Infinity Nord: Trăim acum înainte de toate o criză de încredere. Anii de acum seamănă cu perioada 2013-2015, dar şi atunci cine a investit a câştigat
Sibiul are industrie germană, dar nu are şcoli ca în Germania. Şcoala într-un singur schimb rămâne un obiectiv dificil: 17.191 de elevi din 21 de şcoli din judeţul Sibiu învaţă în două schimburi
CEC Bank pentru afaceri româneşti. Gigi Nacev, Tempini România, design interior premium: Piaţa din România este extrem de matură pe fondul crizelor prin care a trecut. Avem turbulenţe în aer, dar avionul merge mai departe
Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile
Redport şi Mobexpert au demarat lucrările la Infinity Nord, proiectul de 1.200 de locuinţe de lângă Petrom City, cu prima fază prevândută în proporţie de peste 50%. „În perioadele mai puţin clare, proiectele bune devin şi mai bune“
Cum stă România cu marjele de câştig ale băncilor faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia. Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era în România de 1,31 pp în iulie 2026, în timp ce în Cehia marja era de 1,87 pp, în Ungaria era 3,13 pp şi în Polonia era 3,27 pp.
Dezindustrializare sau doar reechilibrare în Ungaria? Investiţiile industriale uriaşe din timpul premierului Viktor Orban încep să producă şi să contribuie la economie, în timp ce uzine mai mici din diverse sectoare se închid din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de cerere
Cum arată Bursa de la Bucureşti pe harta burselor din Europa Centrală şi de Est: România are doar 18 companii cu o capitalizare mai mare de 500 mil. euro, faţă de 56 la Varşovia şi 35 la Viena. Hidroelectrica, OMV Petrom şi Romgaz fac jumătate din piaţă, o concentrare mai mare decât în Polonia sau Grecia, dar sub cea de la Budapesta şi Praga
Bursă. Neptun Deep şi deprecierea leului împing bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru 2026 la aproape 10 mld. lei, cu 11% peste nivelul aprobat de acţionari în aprilie
ZF Piaţa de capital 2026, vineri: BET e cu 14% sub maxim, dar rulajul zilnic a crescut cu 15%. Cum pot companiile transforma interesul investitorilor în bani pentru dezvoltare?
Cât se câştigă în vârful companiilor de stat: aproape 15.000 de euro net pe lună pentru cel mai bine plătit executiv. Mai mult de 100 de oameni cumulează cel puţin două funcţii
Via Transilvanica Business Fest. Cum creăm o punte stabilă între stat şi privat: statul creează nervura copacului, mediul privat aduce frunzele. Ambii parteneri au nevoie de predictibilitate, corectitudine şi asumarea deciziilor
Angela Manolache, KPMG Consulting: Suntem expuşi la o serie de riscuri din cauza inteligenţei artificiale, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să încetinim, ci că trebuie să construim securitatea odată cu adopţia
ZF Agropower. Cum poate deveni goji o cultură de masă în România şi un motor la export: există piaţa, există produsele, există cererea, trebuie să ne facem cunoscuţi
Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale: zece concluzii. Ziarul Financiar va publica luni 28 septembrie a treia ediţie a anuarului Top 100 companii antreprenoriale.
Business sportiv. Sonia Butuc, unul dintre sportivii care au apărut în rubrica Pariul ZF pe viitorii campioni, intră în top 1000 ITF Pro la nivel mondial
Business sportiv. Super Technologies, susţinută de Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, devine partener strategic al organizaţiei Atlantic Council din SUA şi partener fondator al platformei Power of Sports
Urmează conferinţa ZF Health & Pharma, 28 şi 29 septembrie. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, vine la conferinţa ZF Health & Pharma
ZF Private Health. Reţeaua VitaPlus, cu 25 de clinici în Dolj şi Olt, accelerează extinderea şi deschide două clinici noi, un laborator şi investeşte în imagistică. Compania a pariat pe un spital în Craiova cu 20 de paturi pe spitalizare continuă şi a ajuns la 10 în mai multe sate şi comune din Dolj şi Olt.
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist bursier: Revenirea bursei depinde de trei criterii – reducerea primei de risc, rezultate bune pentru companii în T3 şi intrări constante de bani