Cum îşi propune Siegfried Mureşan să rezolve problemele din Energie prin programul de guvernare: Mintia şi Iernut finalizate, investiţii în Cernavodă, baterii şi hidrocentrale, eolian offshore în Marea Neagră şi sprijin ţintit direct pe factură

Publicat: 2026-09-26 08:47:00 | Sursă: zf.ro
Imagine articol

Autor:

Ziarul Financiar

Programul de guvernare 2026-2028 prevede accelerarea investiţiilor în producţia de energie, stocare şi reţele, de la finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia şi Iernut şi investiţiile Hidroelectrica în hidrocentrale şi proiecte de stocare până la retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi luarea unei decizii finale, cu finanţare asigurată, pentru Unităţile 3 şi 4.

În zona hidroenergiei şi a stocării, programul prevede finalizarea investiţiilor Hidroelectrica în hidrocentrale, baterii şi proiecte de stocare prin pompare, printre care Tarniţa-Lăpuşteşti, Frasin şi Bicaz, susţinute prin contracte pentru diferenţă.

Sprijinul public pentru noile proiecte ar urma să fie modificat, prin trecerea de la evaluarea ex-ante a investiţiilor la plata în funcţie de capacitatea efectiv pusă în funcţiune.

Programul propune şi prioritizarea racordării proiectelor mature la reţea, alături de introducerea unor termene de decădere şi a unor garanţii financiare pentru avizele tehnice de racordare.

În distribuţie, obiectivul este finalizarea investiţiilor şi a proiectelor de contorizare inteligentă finanţate din fondurile deja alocate, precum şi generalizarea contorizării inteligente, considerată o condiţie pentru introducerea tarifelor diferenţiate.

Tot pe partea de infrastructură, documentul prevede noi interconectări şi creşterea capacităţii de schimb transfrontalier.

În domeniul stocării, programul propune finalizarea contractelor aflate deja în derulare şi contractarea rapidă a apelurilor deschise în cele trei scheme pentru stocarea energiei în baterii. Sprijinul public acordat proiectelor de stocare ar urma să fie condiţionat de furnizarea de servicii de sistem.

În sectorul nuclear, programul include retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă şi adoptarea unei decizii finale pentru Unităţile 3 şi 4, cu finanţare asigurată.

Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni ar urma să continue doar în condiţiile în care viabilitatea sa economică este demonstrată. În paralel, programul prevede explorarea altor tehnologii de reactoare modulare.

România ar urma să îşi consolideze şi rolul de tranzit energetic prin Coridorul Vertical şi Coridorul Verde.

În Marea Neagră, programul propune lansarea primei proceduri de concesionare pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore.

Pentru marile oraşe este prevăzută modernizarea reţelelor de termoficare cu ajutorul fondurilor europene disponibile.

Programul prevede şi constituirea transparentă a stocului de iarnă, împreună cu reformarea legislaţiei privind stocurile de urgenţă.

Terminalul petrolier Constanţa şi transportul feroviar de produse petroliere ar urma să fie eficientizate, fiind tratate ca infrastructură strategică.

În ceea ce priveşte tarifele de reţea, programul propune un sistem care să stimuleze flexibilitatea şi să nu împovăreze primii utilizatori ai electrificării.

Pentru consumatori este prevăzut un sprijin ţintit în funcţie de venit, aplicat direct pe factură, mecanism care ar urma să fie extins şi la gazele naturale.

Prosumatorii şi comunităţile de energie ar urma să beneficieze de un cadru legislativ simplu şi stabil.

Programul mai prevede profesionalizarea conducerii companiilor din energie, prin consilii profesioniste, mandate stabile, indicatori comparabili cu cei ai companiilor europene şi eliminarea provizoratelor prelungite.

La nivelul statului ar urma să fie creat un registru unic al programelor energetice publice, indiferent de ministerul care le gestionează. Documentul propune şi constituirea unui comitet interministerial sub coordonarea premierului, care să avizeze noile scheme şi să raporteze trimestrial angajamentele asumate.

În privinţa producţiei pe cărbune, retragerea capacităţilor ar urma să fie corelată cu punerea în funcţiune a capacităţilor care le înlocuiesc, pe baza unui calendar agreat cu Comisia Europeană. Programul include şi restructurarea Complexului Energetic Oltenia.

Pe piaţa de energie, obiectivul este dezvoltarea instrumentelor pe termen lung, printr-o piaţă la termen lichidă, cu contrapartidă centrală, contracte pe termen lung pentru industrie şi eliminarea plafonărilor generalizate de preţ.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Grăbiţi formarea unui guvern! Cresc costurile de finanţare, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să împrumute cel puţin încă 5 miliarde de euro de pe pieţele externe

Bursă. Finanţe personale. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecţia din ultima lună

Liberty Galaţi coboară la un preţ minim de 182 mil. euro pentru vânzare. Pe lista investitorilor interesaţi intră chinezii de la Risun, alături de UMB, Jindal şi Metinvest

Dan Şucu, Mobexpert, la lansarea Infinity Nord: Trăim acum înainte de toate o criză de încredere. Anii de acum seamănă cu perioada 2013-2015, dar şi atunci cine a investit a câştigat

Sibiul are industrie germană, dar nu are şcoli ca în Germania. Şcoala într-un singur schimb rămâne un obiectiv dificil: 17.191 de elevi din 21 de şcoli din judeţul Sibiu învaţă în două schimburi

CEC Bank pentru afaceri româneşti. Gigi Nacev, Tempini România, design interior premium: Piaţa din România este extrem de matură pe fondul crizelor prin care a trecut. Avem turbulenţe în aer, dar avionul merge mai departe

Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile

Redport şi Mobexpert au demarat lucrările la Infinity Nord, proiectul de 1.200 de locuinţe de lângă Petrom City, cu prima fază prevândută în proporţie de peste 50%. „În perioadele mai puţin clare, proiectele bune devin şi mai bune“

Cum stă România cu marjele de câştig ale băncilor faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia. Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era în România de 1,31 pp în iulie 2026, în timp ce în Cehia marja era de 1,87 pp, în Ungaria era 3,13 pp şi în Polonia era 3,27 pp.

Dezindustrializare sau doar reechilibrare în Ungaria? Investiţiile industriale uriaşe din timpul premierului Viktor Orban încep să producă şi să contribuie la economie, în timp ce uzine mai mici din diverse sectoare se închid din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de cerere

Cum arată Bursa de la Bucureşti pe harta burselor din Europa Centrală şi de Est: România are doar 18 companii cu o capitalizare mai mare de 500 mil. euro, faţă de 56 la Varşovia şi 35 la Viena. Hidroelectrica, OMV Petrom şi Romgaz fac jumătate din piaţă, o concentrare mai mare decât în Polonia sau Grecia, dar sub cea de la Budapesta şi Praga

Bursă. Neptun Deep şi deprecierea leului împing bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru 2026 la aproape 10 mld. lei, cu 11% peste nivelul aprobat de acţionari în aprilie

ZF Piaţa de capital 2026, vineri: BET e cu 14% sub maxim, dar rulajul zilnic a crescut cu 15%. Cum pot companiile transforma interesul investitorilor în bani pentru dezvoltare?

Cât se câştigă în vârful companiilor de stat: aproape 15.000 de euro net pe lună pentru cel mai bine plătit executiv. Mai mult de 100 de oameni cumulează cel puţin două funcţii

Via Transilvanica Business Fest. Cum creăm o punte stabilă între stat şi privat: statul creează nervura copacului, mediul privat aduce frunzele. Ambii parteneri au nevoie de predictibilitate, corectitudine şi asumarea deciziilor

Angela Manolache, KPMG Consulting: Suntem expuşi la o serie de riscuri din cauza inteligenţei artificiale, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să încetinim, ci că trebuie să construim securitatea odată cu adopţia

ZF Agropower. Cum poate deveni goji o cultură de masă în România şi un motor la export: există piaţa, există produsele, există cererea, trebuie să ne facem cunoscuţi

Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale: zece concluzii. Ziarul Financiar va publica luni 28 septembrie a treia ediţie a anuarului Top 100 companii antreprenoriale.

Business sportiv. Sonia Butuc, unul dintre sportivii care au apărut în rubrica Pariul ZF pe viitorii campioni, intră în top 1000 ITF Pro la nivel mondial

Business sportiv. Super Technologies, susţinută de Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, devine partener strategic al organizaţiei Atlantic Council din SUA şi partener fondator al platformei Power of Sports

Urmează conferinţa ZF Health & Pharma, 28 şi 29 septembrie. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, vine la conferinţa ZF Health & Pharma

ZF Private Health. Reţeaua VitaPlus, cu 25 de clinici în Dolj şi Olt, accelerează extinderea şi deschide două clinici noi, un laborator şi investeşte în imagistică. Compania a pariat pe un spital în Craiova cu 20 de paturi pe spitalizare continuă şi a ajuns la 10 în mai multe sate şi comune din Dolj şi Olt.

ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist bursier: Revenirea bursei depinde de trei criterii – reducerea primei de risc, rezultate bune pentru companii în T3 şi intrări constante de bani