„Articolul nu corespunde politicii editoriale și politicii de stat a Federației Ruse”, a spus RIA Novosti, după ce a șters materialul în care autorul amenințat Lituania.
Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a publicat și a șters ulterior, vineri, un articol intitulat „Rusia se confruntă cu o altă operațiune militară specială – una foarte scurtă”. Articolul vorbește despre un potențial război al Rusiei împotriva Lituaniei.
Articolul, publicat vineri dimineață, a fost disponibil timp de aproximativ trei ore, potrivit publicației lituaniene Delfi. RIA Novosti afirmă acum că articolul a fost eliminat deoarece conținutul său nu ar corespunde nici politicii editoriale, nici politicii de stat a Rusiei.
„Articolul semnat de Alexander Nosovich a fost eliminat de pe site-ul ria.ru deoarece nu corespunde opiniei editoriale, politicii editoriale și politicii de stat a Federației Ruse”, precizează RIA Novosti.
Deși articolul a fost șters între timp, acesta este citat de alte publicații rusești.
Textul a fost publicat pe prima pagină. Iar autorul articolului este Aleksandr Nosovich, un propagandist rus specializat în spațiul baltic.
Articolul de pe site-ul RIA, scrie publicația lituaniană, arată ca un răspuns la decizia luată marți de parlamentul lituanian de a ridica interdicția privind amplasarea armelor nucleare în țară.
Nosovich afirmă că europenii au ales practic „o țară care ar fi de acord să devină un depozit de arme nucleare”.
„Scopul implicării Franței și Marii Britanii în situația statelor baltice este același cu al implicării lor în situația ucraineană din ultimul deceniu: acela de a crea un nivel inacceptabil de amenințare la adresa securității la granițele Rusiei, forțând Moscova să ia măsuri”, spune autorul.
Nosovich notează, de asemenea, că Polonia nu dorește să desfășoare astfel de arme pe teritoriul său. „Ei înțeleg perspectiva de a deveni un alt poligon de antrenament după Ucraina, unde forțele de rachete rusești s-ar antrena pentru a efectua lovituri, așa că nimeni nu dorește asta”, concluzionează autorul.
În continuare, în material, Nosovich compară Lituania cu Ucraina.
„Nu e vorba că Rusia nu ar avea nicio alegere. Rusia are de ales: cum să lupte. Nici măcar nu e vorba de cât timp va dura sau cât de repede se va întâmpla. Evident, repede: un conflict militar în țările baltice, pur și simplu din cauza geografiei, nu poate fi la fel ca în Ucraina”, spune el.
„Problema este ce mijloace pot fi folosite. Și întrucât adversarii noștri sunt primii care invocă amenințarea nucleară, Rusia își poate permite chiar să renunțe la desfășurarea forțelor terestre. Doar rachete cu focoase adecvate. Soluția nu este doar rapidă, ci fulgerătoare”, încheie Nosovich.
Nosovich este redactorul-șef al portalului RuBaltic.Ru și membru al Consiliului Rus pentru Politică Externă și de Apărare, una dintre organizațiile fondatoare ale Clubului Valdai. Nosovich a participat, de asemenea, la discuții ale Clubului Valdai.
Președintele rus Vladimir Putin ține discursuri în mod regulat la evenimentele organizate de acest club.
Potrivit site-ului rusesc independent de investigații Agenstvo, citat de Delfi, Nosovich a primit în trecut sarcini de la persoane conectate cu Kremlinul.
În 2020, centrul de cercetare „Dossje” l-a clasificat ca făcând parte din așa-numita „rețea baltică”, care, potrivit anchetatorilor, a fost creată de un angajat al administrației prezidențiale ruse și de colonelul serviciilor de informații externe Evgheni Umerenkov.
LRT a publicat o corespondență care arată că Nosovich a primit sarcini pentru portalul „RuBaltic.ru” de la curatori asociați cu Kremlinul.
Parlamentul Lituaniei a votat săptămâna acesta în favoarea modificării Constituției pentru a ridica interdicția privind desfășurarea armelor de distrugere în masă, inclusiv a armelor nucleare, dar și a bazelor militare străine, pe teritoriul țării.
Astfel, 99 de parlamentari au votat în favoarea amendamentului, 13 împotrivă, iar cinci s-au abținut.
Adoptarea finală va necesita încă două voturi, la un interval de trei luni, iar un vot final va avea loc în 2027.
În iunie, Financial Times a relatat că Statele Unite discutau despre desfășurarea de arme nucleare în Polonia și în țările baltice. Lituania a confirmat atunci discuțiile și posibilitatea modificării Constituției.
Acum două săptămâni, Kremlinul a amenințat că își va îbdrepta armamentul nuclear împotriva Lituaniei, dacă statul baltic primeşte pe teritoriul său ogive nucleare din arsenale ale aliaţilor săi.
„Dacă se desfăşoară armament nuclear pe teritoriul (lituanian) şi sunt îndreptate către noi, atunci, pe cale de consecinţă, teritoriul acestei ţări se va afla, de asemenea, în vizorul armelor noastre nucleare”, a ameninţat un purtător de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Primirea de armament nuclear în Lituania va fi „o cotitură foarte gravă în escaladarea tensiunilor”, a ameninţat el într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, difuzat vineri.
Articolul vine pe fondul unor avertismente privind posibila intensificare a atacurilor hibride rusești împotriva aliaților Ucrainei.
Avioanele de vânătoare suedeze JAS 39 Gripen și finlandeze F/A-18 Hornet au fost mobilizate joi pentru a intercepta și identifica mai multe aeronave militare rusești în spațiul aerian internațional deasupra Golfului Finlandei
Tot joi, cotidianul spaniol El Mundo a dezvăluit că serviciile de informații americane au avertizat mai multe guverne europene că Rusia ar putea pregăti o operațiune cu drone împotriva Spaniei, Franței sau Italiei.
În aceeași zi, în cea mai nouă evaluare a lor despre amenințarea rusă, serviciile de informații militare daneze au anunțat că consideră o invazie a Moscovei drept „o măsură disperată”.
„Există un risc redus, dar în creștere, ca Rusia să lanseze atacuri militare limitate împotriva unei țări NATO vecine cu Rusia”, a explicat Thomas Ahrenkiel, șeful FE, în cadrul unei conferințe de presă.
Miercuri, un elicopter militar rusesc de tip Mi-8 a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian al Poloniei, din exclava rusă Kaliningrad. Elicopterul a petrecut 42 de secunde în spațiul aerian polonez și a pătruns până la o adâncime maximă de aproximativ 300 de metri, se precizează într-o postare pe X.
Polonia este de altfel în stare de alertă. Iar statele baltice, care s-au confruntat cu mai multe incursiuni ale unor drone în ultimele luni, sunt și ele sub tensiune.
Accesați Modifică Setările pentru preferințe și consultați Politica de confidențialitate.
Continuarea navigării implică acceptarea Termenilor și Condițiilor.