Autor:
Mircea Nica
Există în mod constant interes din partea investitorilor globali care îşi doresc să vadă mai multe oportunităţi din România. Structura pieţei pe care o avem în România, în ceea ce priveşte creşterea participării investitorilor de retail şi existenţa unei baze solide şi tot mai profunde de investitori instituţionali, înseamnă că investitorii internaţionali simt că au mai mulţi participanţi pe piaţă cu care pot interacţiona atunci când vine vorba despre tranzacţii pe pieţele de capital, a spus Dan Iacopetti, managing director, equity capital markets, Citi Londra, în cadrul ZF Piaţa de Capital 2026.
“În cele din urmă, este un joc bazat pe cerere şi ofertă. Iar profunzimea pe care o avem în România este, de fapt, relativ unică şi nu o întâlnim în foarte multe alte ţări europene în ceea ce priveşte piaţa internă”, a mai adăugat Dan Iacopetti.
Ce a mai spus Dan Iacopetti, managing director, equity capital markets, Citi Londra:
Ne-ar plăcea să vedem mai multe tranzacţii pe pieţele de capital, în special pe segmentul de equity. Am avut, fără îndoială, o tranzacţie globală extraordinară şi, de asemenea, un eveniment foarte important pentru ţară în ceea ce priveşte Hidroelectrica, care, desigur, a avut loc acum aproape trei ani.
Din această perspectivă, privind lucrurile de sus în jos, este o piaţă care le place investitorilor. Apoi, dacă ne uităm la întrebările pe care le primim despre România în sine, acestea diferă în mod evident de la un sector la altul.
Suntem privilegiaţi să avem în ţară o serie de companii din energie şi din domenii conexe energiei, iar din această perspectivă apare întrebarea mai largă legată de evoluţia preţurilor materiilor prime.
Într-un sens mai larg, în condiţiile în care există, şi aici mă refer la companiile care lipsesc de pe bursă, ne-ar plăcea, sincer, să vedem mai multe astfel de companii. În măsura în care vor exista mai multe companii orientate către consumatori, este clar că primim în continuare o serie de întrebări din partea investitorilor cu privire la perspectivele economiei româneşti şi la modul în care ar trebui să privim rezilienţa creşterii economice în perioada următoare, în 2027 şi 2028.
Peste toate acestea, desigur, şi acest lucru s-a reflectat şi în presă, probabil mai mult la nivel intern decât la nivel internaţional, există în continuare curiozitate în legătură cu peisajul politic mai larg. Iar acesta este un aspect pe care îl întâlnim în mod frecvent în mai multe state europene.
Lichiditatea este un factor important pentru interesul şi dimensiunea investiţiilor unor dintre cei mai mari investitori globali.
Dacă ne uităm la modul în care evoluează investitorii instituţionali globali, aceştia cresc din ce în ce mai mult ca dimensiune şi amploare. Prin urmare, pentru ca investiţiile şi, să spunem, participaţiile deţinute în acţiuni să fie relevante, acestea trebuie să fie din ce în ce mai mari ca valoare, fie în dolari, fie în euro, fie în lei.
În acest context, piaţa noastră este orientată poate mai mult către segmentul companiilor de dimensiune medie, iar dacă adăugăm faptul că o serie de instituţii şi fonduri de pensii din România au, în general, o abordare de tip „buy and hold”, adică cumpără şi păstrează, rezultatul este că lichiditatea de pe piaţa noastră este destul de redusă.
Aşadar, dacă ne gândim la principala barieră pe care o identificăm din partea investitorilor internaţionali, aceasta este dorinţa lor de a vedea oportunităţi în care să poată investi la o scară suficient de mare.
În mod ideal, ar fi vorba fie despre noi IPO-uri, fie despre emisiuni de capital realizate de companii existente, fie despre situaţii în care noi le prezentăm idei de investiţii în companii în care pot construi cu uşurinţă poziţii de 10, 20 sau 30 de milioane de dolari, în loc să se chinuie să construiască o poziţie de 5 milioane de dolari într-o companie care, poate, tranzacţionează doar 100.000 de dolari pe zi.
Aşadar, este vorba despre dimensiune şi oportunitate. Investitorii sunt pregătiţi, însă cred că, în anumite cazuri, le lipsesc o gamă suficient de largă de oportunităţi şi lichiditatea necesară.
Da, deşi poate ar fi mai potrivit să spunem că acest lucru se aplică în majoritatea ţărilor europene sau în multe dintre ele. Cu toţii avem, să spunem, avantaje şi dezavantaje pe care trebuie să le gestionăm.
Cred că, din perspectiva strictă a pieţelor de capital, m-aş întoarce la structura pieţei. Dacă ne uităm la profunzimea bazei de cumpărători instituţionali autohtoni din România, în plus faţă de segmentul de retail, şi o comparăm cu ceea ce vedem în multe dintre pieţele tradiţionale din Europa de Vest, aceasta este, în termeni relativi, mult mai profundă în România.
Şi, prin urmare, ceea ce începem să vedem din partea mai multor investitori instituţionali globali sunt tot mai multe întrebări şi o curiozitate mai mare pentru participarea şi investiţiile în acele pieţe care au, la rândul lor, o bază şi un mediu intern dinamic de cumpărători.
Mă gândesc la povestea de succes a Suediei, mă gândesc la Polonia şi, din nou, la România în acest context, chiar dacă am avut în România mai puţină ofertă, mai puţine oportunităţi, mai puţine IPO-uri şi majorări de capital comparativ cu alte ţări.
Dar acest lucru joacă un rol important în atragerea interesului investitorilor globali într-o piaţă în care aceştia simt că au, din nou, mai multe puncte de sprijin, parteneri şi participanţi pe piaţă. Acesta este primul aspect, unul structural.
Al doilea aspect ţine de structura sectoarelor. Am menţionat mai devreme că, într-un mediu cu dobânzi ridicate pentru o perioadă mai lungă, acest lucru este în mod evident favorabil băncilor. Am văzut că BT a fost una dintre acţiunile cu cele mai bune performanţe nu doar în România, ci şi în Europa în ansamblu, iar sectorul bancar, ca întreg, este sectorul cu cea mai bună performanţă din Europa de la începutul conflictului din Iran.
Suntem, de asemenea, destul de expuşi pe energie. Acesta este al doilea sector cu cea mai bună performanţă din Europa de la începutul războiului din Iran, din motive evidente, având în vedere corelaţia cu preţurile materiilor prime.
Dar, atunci când investitorii în acţiuni se gândesc la tendinţele şi expunerile pe care vor să le aibă, chiar dacă în România nu avem, poate, foarte multe oportunităţi directe în zona tehnologiei sau a inteligenţei artificiale, avem totuşi o serie de sectoare şi companii care le permit investitorilor să se expună la unele dintre tendinţele despre care se estimează că vor continua să aibă performanţe bune în următoarele şase până la douăsprezece luni.
Cred că primul este legat de existenţa mai multor oportunităţi. Am menţionat din nou oportunităţile de pe piaţa primară, piaţa IPO-urilor. În 2023 am avut în România peste 2 miliarde de dolari capital atras. În fiecare dintre anii care au urmat, am avut aproximativ 10% din această sumă.
Dar şi noile oportunităţi vor genera fluxuri de capital, pentru că IPO-urile stimulează cererea de investiţii şi potenţiala participare globală. Acesta este primul aspect.
Al doilea este că mai avem de lucru, iar Hidroelectrica a fost din nou un catalizator foarte bun în acest sens, în ceea ce priveşte anumite categorii de investitori globali care încă nu sunt complet pregătiţi să cumpere şi să deconteze tranzacţii în România.
Acest lucru s-a schimbat dramatic, într-un sens pozitiv, în ultimii trei-patru ani, dar există în continuare unii investitori, şi am văzut acest lucru în unele dintre tranzacţiile recente în care am fost implicaţi în ţară, care întâmpină dificultăţi.
Pentru a facilita acest proces, cred că ceea ce facem în mod constant este să aducem investitorii în România. Organizăm ceea ce numim adesea reverse roadshows, sau excursii de tip „bus trip”, prin care aducem capital internaţional în ţară pentru a vedea direct companiile.
Pentru că eu cred că România şi oportunităţile pe care le oferă sunt lucruri pe care trebuie să le vezi şi să le simţi, nu doar să le analizezi într-un tabel Excel.
În acest sens, aş încuraja, de asemenea, toate companiile, în măsura în care sunt multe în această sală sau ne ascultă astăzi, să continue să fie foarte proactive şi să interacţioneze cu capitalul internaţional.
Din perspectiva investitorilor internaţionali, dacă luăm Hidroelectrica drept model, aceasta a fost o experienţă universal pozitivă pentru pieţele internaţionale de capital.
Investitorii au fost, ca să fiu direct, surprinşi de calitatea companiei, iar experienţa de după listare a fost una solidă şi constructivă.
Aşa cum am menţionat mai devreme, primim numeroase întrebări din partea investitorilor internaţionali cu privire la momentul în care ne-am putea aştepta să vedem mai multe emisiuni şi mai multe privatizări pe piaţă, fie că vorbim despre oferte secundare de acţiuni, SPO-uri, din partea unor companii precum Hidroelectrica, fie despre noi IPO-uri.
Prin urmare, ne aşteptăm ca interesul iniţial să fie foarte, foarte ridicat, pornind de la experienţa pozitivă pe care piaţa a avut-o în urma IPO-ului din 2023. Şi vorbim, în mod clar, despre un activ care este important din punct de vedere strategic pentru România.
Aşadar, cred că este firesc ca noi şi mulţi alţii să continuăm să oferim, să spunem, feedback în timp real cu privire la reacţiile pozitive şi la interesul pozitiv pe care îl primim din partea capitalului internaţional.
Dar, evident, respectăm pe deplin faptul că acestea sunt decizii complexe, care au o componentă economică, dar şi multe alte implicaţii.
Cred că, în mod clar, deschide uşa pentru IPO-uri. Ne-ar plăcea să vedem mai multe. Piaţa este pregătită.
În mod evident, piaţa IPO-urilor, privită în sens mai larg, este una selectivă. Aşadar, cred că trebuie să avem o perspectivă echilibrată şi vă voi da câteva statistici.
Dacă ne uităm la SUA, care se află pe drumul către cel mai bun an din istorie în ceea ce priveşte IPO-urile, chiar mai bun decât 2021 ca număr de IPO-uri şi valoare a capitalului atras, una din două IPO-uri care au fost lansate şi evaluate în SUA în acest an se tranzacţionează sub preţul de IPO. Aşadar, piaţa este în plină expansiune, dar este şi selectivă.
Dacă transpunem acest lucru în întrebarea dumneavoastră despre România, este clar că piaţa este deschisă şi foarte receptivă la noi poveşti de investiţii, dar va fi oarecum selectivă în ceea ce priveşte, evident, calitatea, dimensiunea şi, într-o anumită măsură, preţul.
Iar dacă leg acest lucru de a doua parte a întrebării dumneavoastră, este firesc ca vânzătorii, pe măsură ce bursa şi evaluările cresc, să-şi majoreze în paralel aşteptările privind valoarea.
Dar trebuie să existe şi un anumit grad de pragmatism în ceea ce priveşte preţul final al IPO-ului, inclusiv prin prisma faptului că IPO-ul reprezintă începutul parcursului unei companii pe piaţa publică, nu sfârşitul acestuia.
Tranzacţiile trebuie evaluate şi preţuite astfel încât să funcţioneze atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători şi, ulterior, să ofere companiei o platformă pentru a continua, în mod ideal, să atragă capital sau chiar pentru ca acţionarii existenţi să poată vinde treptat participaţii la preţuri din ce în ce mai mari.
Cred că am putea începe prin a spune că oameni ca mine trebuie să-şi facă mai bine treaba pentru a convinge companiile că un IPO în România este o idee bună, pentru că este o piaţă foarte, foarte bună.
Dar, dacă devin puţin mai serios şi mai analitic, cred că va fi important să aducem pe piaţă structura potrivită de companii — în sensul, aşa cum aţi menţionat, al unor companii cu un free float suficient de mare, astfel încât să fie relevante atât pentru investitorii internaţionali, cât şi pentru cei locali.
Şi cred că este important să continuăm să construim pe baza unora dintre experienţele din trecut, chiar dacă au fost limitate ca număr, dar pozitive.
Am menţionat Hidroelectrica. Premier Energy. Banca Transilvania a avut, evident, pe piaţa secundară, una sau două vânzări mai mici de participaţii.
Toate aceste tranzacţii le-au oferit investitorilor o experienţă pozitivă şi un precedent pe care îl cunosc deja. Prin urmare, trebuie să construim pe această bază şi să intrăm într-un cerc virtuos, care să continue să atragă din ce în ce mai mult capital global.
Aşadar, este vorba despre dimensiune, dar şi despre frecvenţă, pentru a-i menţine pe investitori implicaţi, motivaţi şi concentraţi asupra pieţei noastre.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
Grăbiţi formarea unui guvern! Cresc costurile de finanţare, iar Ministerul Finanţelor ar trebui să împrumute cel puţin încă 5 miliarde de euro de pe pieţele externe
Bursă. Finanţe personale. Evaluările marilor companii listate au scăzut după corecţia din ultima lună
Liberty Galaţi coboară la un preţ minim de 182 mil. euro pentru vânzare. Pe lista investitorilor interesaţi intră chinezii de la Risun, alături de UMB, Jindal şi Metinvest
Dan Şucu, Mobexpert, la lansarea Infinity Nord: Trăim acum înainte de toate o criză de încredere. Anii de acum seamănă cu perioada 2013-2015, dar şi atunci cine a investit a câştigat
Sibiul are industrie germană, dar nu are şcoli ca în Germania. Şcoala într-un singur schimb rămâne un obiectiv dificil: 17.191 de elevi din 21 de şcoli din judeţul Sibiu învaţă în două schimburi
CEC Bank pentru afaceri româneşti. Gigi Nacev, Tempini România, design interior premium: Piaţa din România este extrem de matură pe fondul crizelor prin care a trecut. Avem turbulenţe în aer, dar avionul merge mai departe
Sorin Pâslaru, ZF: Soarta Şantierului Naval Mangalia, hârtia de turnesol pentru capacitatea clasei de business a României de a-şi da seama că ceea ce ne duce înainte este producţia şi exportul, nu consumul şi importurile
Redport şi Mobexpert au demarat lucrările la Infinity Nord, proiectul de 1.200 de locuinţe de lângă Petrom City, cu prima fază prevândută în proporţie de peste 50%. „În perioadele mai puţin clare, proiectele bune devin şi mai bune“
Cum stă România cu marjele de câştig ale băncilor faţă de Polonia, Ungaria şi Cehia. Diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era în România de 1,31 pp în iulie 2026, în timp ce în Cehia marja era de 1,87 pp, în Ungaria era 3,13 pp şi în Polonia era 3,27 pp.
Dezindustrializare sau doar reechilibrare în Ungaria? Investiţiile industriale uriaşe din timpul premierului Viktor Orban încep să producă şi să contribuie la economie, în timp ce uzine mai mici din diverse sectoare se închid din cauza costurilor prea mari şi a lipsei de cerere
Cum arată Bursa de la Bucureşti pe harta burselor din Europa Centrală şi de Est: România are doar 18 companii cu o capitalizare mai mare de 500 mil. euro, faţă de 56 la Varşovia şi 35 la Viena. Hidroelectrica, OMV Petrom şi Romgaz fac jumătate din piaţă, o concentrare mai mare decât în Polonia sau Grecia, dar sub cea de la Budapesta şi Praga
Bursă. Neptun Deep şi deprecierea leului împing bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru 2026 la aproape 10 mld. lei, cu 11% peste nivelul aprobat de acţionari în aprilie
ZF Piaţa de capital 2026, vineri: BET e cu 14% sub maxim, dar rulajul zilnic a crescut cu 15%. Cum pot companiile transforma interesul investitorilor în bani pentru dezvoltare?
Cât se câştigă în vârful companiilor de stat: aproape 15.000 de euro net pe lună pentru cel mai bine plătit executiv. Mai mult de 100 de oameni cumulează cel puţin două funcţii
Via Transilvanica Business Fest. Cum creăm o punte stabilă între stat şi privat: statul creează nervura copacului, mediul privat aduce frunzele. Ambii parteneri au nevoie de predictibilitate, corectitudine şi asumarea deciziilor
Angela Manolache, KPMG Consulting: Suntem expuşi la o serie de riscuri din cauza inteligenţei artificiale, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să încetinim, ci că trebuie să construim securitatea odată cu adopţia
ZF Agropower. Cum poate deveni goji o cultură de masă în România şi un motor la export: există piaţa, există produsele, există cererea, trebuie să ne facem cunoscuţi
Anuarul ZF Top 100 companii antreprenoriale: zece concluzii. Ziarul Financiar va publica luni 28 septembrie a treia ediţie a anuarului Top 100 companii antreprenoriale.
Business sportiv. Sonia Butuc, unul dintre sportivii care au apărut în rubrica Pariul ZF pe viitorii campioni, intră în top 1000 ITF Pro la nivel mondial
Business sportiv. Super Technologies, susţinută de Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii americane, devine partener strategic al organizaţiei Atlantic Council din SUA şi partener fondator al platformei Power of Sports
Urmează conferinţa ZF Health & Pharma, 28 şi 29 septembrie. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinta Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, vine la conferinţa ZF Health & Pharma
ZF Private Health. Reţeaua VitaPlus, cu 25 de clinici în Dolj şi Olt, accelerează extinderea şi deschide două clinici noi, un laborator şi investeşte în imagistică. Compania a pariat pe un spital în Craiova cu 20 de paturi pe spitalizare continuă şi a ajuns la 10 în mai multe sate şi comune din Dolj şi Olt.
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alin Brendea, analist bursier: Revenirea bursei depinde de trei criterii – reducerea primei de risc, rezultate bune pentru companii în T3 şi intrări constante de bani